ZIUA RUSINII

Jan 04, 2012

3 IANUARIE, zi de lucru full-time. Sala de fitness este deschisa in program normal. Dupa o perioada de dezmat alimentar si petreceri prelungite, ca angajat te indrepti fara chef si cu teama spre locul de munca de la sala.
Obisnuit din anii anteriori te gandesti cu groaza ca va urma o luna de foc, o luna in care majoritatea oamenilor realizeaza greselile facute in timpul sarbatorilor si incerca sa repare ceva. Intre 2 si 5 kilograme in plus, majoritatea are de dus o mica lupta pentru inlaturarea surplusului.
Am avut dreptate sa-mi fie teama. Incepand cu ora deschideri, un flux continuu de oameni s-a perindat prin sala. Aceleasi glume, aceleasi replici arhicunoscute. “ Am venit sa dam jos sarmalele.” “ S-au lasat carnatii pe ficat.” Discutii despre cantitatile industrial de mancare pe care le-au ingurgitate.
Bine, multi dintre ei aveau multe kilograme in plus inainte de sarbatori dar traiesc cu senzatia ca acel surplus s-a depus acum.
Toata lumea  munceste plina de indarjire si determinare intr-o incercare disperata de a-si plati greseala. E o indarjire plina de vina.  Cozi in dreptul benzilor de alergat de parca s-ar da shaorma gratis. Intrebari, sfaturi, promisiuni,juraminte, transpiratie, oboseala. Nimeni nu se preda. Toata lumea isi jura ca, de acum inainte, se va pune serios pe treaba.
La final toti pleaca multumiti. Si-au spalat pacatete. Parca pot merge acasa si sa mai guste putin din caltabosul ramas de dupa sarbatori. Pana la urma I se cuvine, doar a muncit ca un catar azi.
Ziua urmatoare aceeasi teama la deschidere. Angajatii salii sunt pregatiti pentru un nou aflux de imbuibati. Dar, surpriza. Trece o ora, trec doua, nimic. Liniste. Pace. Totul a revenit la normal. Aceleasi persoane obisnuite cu sala. Aceasi lume care vine constant.
Viata din sala de fitness a reintrat in normal. Ziua rusinii a trecut. Pana la urma 2-3 kilograme in plus nici nu se observa.